Lipsiti de preparatele simandicoase ale hipermarketurilor, taranii au un prim si important stapân la masa de Craciun: porcul. Taiat de la Ignat incoace, animalul crescut cu grija timp de un an in batatura proprie ia in câteva zile forma si gustul unor mâncaruri gustoase. In Salcuta, gospodarii stiu bine cum sa-l imparta pentru toate felurile, ba sa mai si ramâna o bucatica de muschi acolo, sa-l pastreze la congelator pentru Pasti.
„Il leg bine cu funie de picioare, sa nu-mi fuga, il incalec si ii bag cutitul la beregata“, incepe sa explice intregul proces Vergica Jumolea, care, la cei 72 de ani ai sai, e mester in meserie. „Il acopar cu paie, ca mie asa imi place soriciul, si il pârlesc. Il curat apoi, il spintec si il impart: carnea pentru friptura, pentru sarmale, pentru cârnati, maruntaiele si matele pentru caltabosi, sunca pentru afumat. Maria, muierea mea, se ocupa de preparat. Eu o dirijez, sa fiu sigur ca nu-i scapa nimic. Iar când sunt gata cârnatii, pusi de-o zi la uscat lânga soba, tai câteva bucati si le asez pe carbuni. Cu niste mamaliga alaturi, nu-i mâncare mai buna care sa anunte Craciunul“.
De la Craciun pâna la Pasti
Tata Nicheasca are 82 de ani. Se ocupa singura de toate, de când i-a murit barbatul acum 18 ani si a lasat-o singura, fara copii, fara nimeni pe lume. Tocmeste doi oameni sa-i taie porcul, apoi se apuca de treaba. „Carnea de fript o pun deoparte, restul prajesc cu cârnati si pun la galeata sa am tot anul. Ciolanele si capatâna le opresc pentru piftii, de Anul Nou, dar mai pun si la congelator pentru ciorbita. La fel si carnea, ca n-oi mânca-o eu pe toata. Tot anul am oameni in casa la munca, trebuie sa le pun ceva pe masa. Asa ca dramuiesc si eu porcul sa ajunga si pentru Craciun, dar si pentru la vara!“, zice tata, pregatind slanina pentru saramura. Care o s-o tina, de asemenea, macar pâna la Pasti!
